Pagini

miercuri, 14 iulie 2010

Persoanele prejudiciate de erorile magistratilor vor putea cere despagubiri statului

Romanii vor putea cere despagubiri statului pentru erorile judiciare comise de magistrati, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul Justitiei.
 
Proiectul de act normativ vizeaza modificarea si completarea prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, precum si modificarea si completarea dispozitiilor Codului de procedura penala.

Persoana care a suferit un prejudiciu poate solicita statului repararea acestuia

Solutiile propuse prin proiect sunt menite sa asigure posibilitatea efectiva a justitiabilului de a solicita despagubiri statului in situatia in care a suferit un prejudiciu prin savarsirea unei erori judiciare, fara ca dreptul la despagubiri sa fie conditionat de stabilirea prealabila a vinovatiei judecatorului sau procurorului in producerea prejudiciului.

Stabilirea cazurilor care dau dreptul la repararea pagubei

In conceptia proiectului, cazurile care dau dreptul la repararea pagubei pentru erorile judiciare savarsite in procesele penale sunt circumstantiate expres de Codul de procedura penala.

Astfel, dreptul la despagubiri in procesele penale poate fi exercitat ca urmare a condamnarii pe nedrept sau in cazul privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal a unei persoane.

In ceea ce priveste exercitarea dreptului la despagubiri ca urmare a savarsirii unei erori judiciare in alte procese decat cele penale, proiectul prevede dreptul persoanei la repararea prejudiciului, care se poate exercita dupa solutionarea irevocabila a procesului si numai dupa constatarea savarsirii unei erori judiciare, stabilind, totodata, si dispozitii referitoare la competenta de solutionare a actiunii in regres si la termenul de prescriptie al acestui drept.

In acest context de reglementare, dreptul la despagubiri se naste ulterior epuizarii remediilor procedurale stabilite de lege care ar fi putut preintampina producerea prejudiciului sau care ar fi asigurat repararea acestuia.

Proiectul propune, totodata, instituirea unor dispozitii referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru si a timbrului judiciar pentru aceasta categorie de actiuni in justitie, urmarindu-se acordarea unor facilitati justitiabililor care au suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii unei erori judiciare.

Prin acest proiect se accentueaza principiul angajarii in subsidiar a raspunderii civile a judecatorului sau procurorului care si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Prin urmare, astfel cum este statuat si prin dispozitiile art. 52 alin. (3) din Constitutie, statul – in calitate de administrator al desfasurarii activitatii sistemului judiciar, atat la nivel legislativ cat si la nivel functional si financiar – este responsabil de acoperirea prejudiciilor suferite prin comiterea unei erori judiciare savarsite prin exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta de catre un procuror sau un judecator.

In acelasi timp, statul trebuie sa fie responsabil si pentru prejudiciile suferite de o persoana prin comiterea unei erori judiciare care nu este rezultatul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu de catre un judecator sau un procuror, prejudicii aduse justitiabililor prin functionarea defectuoasa a sistemului judiciar.

Cu privire la acest aspect, aratam ca rolul statului de garant al repararii prejudiciilor cauzate prin functionarea defectuoasa a sistemului judiciar este consacrat si in legislatia in materie a Statelor Membre ala Uniunii Europene (spre exemplu, in Franta statul raspunde pentru orice deficienta a sistemului judiciar caracterizata printr-un fapt sau o serie de fapte care arata incapacitatea sistemului public al justitiei sa indeplineasca misiunea cu care a fost investit, precum si pentru intarzierile excesive ale procedurilor judiciare; in Spania, statul este direct responsabil pentru functionarea anormala a sistemului judiciar, inclusiv prin prelungirea excesiva a duratei procedurilor; in Polonia, raspunderea pentru functionarea defectuoasa a justitiei revine statului; in Finlanda, statul este raspunzator pentru orice prejudiciu cauzat prin exercitarea necorespunzatoare a autoritatii statale).

Asigurarea independentei judecatorilor si procurorilor in exercitarea functiei

Reglementarea in materie va asigura un echilibru intre posibilitatea angajarii raspunderii materiale a judecatorului sau procurorului prin exercitarea de catre stat a actiunii in regres si garantarea independentei acestuia in exercitarea functiei, astfel incat acest instrument pus la dispozitia statului pentru recuperarea sumei platite persoanei prejudiciate cu titlu de despagubiri sa nu constituie un factor de presiune, de natura sa afecteze independenta si impartialitatea judecatorilor si procurorilor in exercitarea functiei.

Cazurile in care poate fi exercitata actiunea in regres a statului
Cat priveste actiunea in regres a statului, proiectul propune ca aceasta sa fie exercitata numai dupa repararea de catre stat a prejudiciului cauzat prin savarsirea unei erori judiciare, consacrandu-se astfel caracterul subsidiar al angajarii raspunderii materiale a judecatorului sau procurorului.

Totodata, actiunea in regres a statului poate fi exercitata numai in cazul in care judecatorul sau procurorul si-a exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, excluzandu-se astfel situatiile in care magistratul ar putea fi actionat abuziv, fara a se fi constatat vinovatia acestuia in producerea prejudiciului.

Astfel, actiunea in regres a statului va avea ca temei stabilirea prealabila, prin hotarare definitiva, a raspunderii penale sau, dupa caz, a raspunderii disciplinare a judecatorului sau procurorului pentru exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Prin urmare, pentru angajarea raspunderii magistratului, nu este suficienta existenta unei erori judiciare cauzatoare de prejudicii, ci trebuie ca aceasta sa fie imputabila judecatorului sau procurorului, sa fie consecinta neindeplinirii ori indeplinirii necorespunzatoare a atributiilor de serviciu, iar acest fapt sa fie constatat prin stabilirea raspunderii disciplinare sau penale a magistratului.

In vederea corelarii noilor solutii normative privind exercitarea actiunii in regres a statului cu celelalte dispozitii cuprinse in Legea nr. 303/2004 si avand in vedere faptul ca temeiul exercitarii actiunii in regres a statului il poate constitui stabilirea raspunderii disciplinare a magistratului, este necesara si completarea dispozitiilor art. 99 litera h) din actul normativ mentionat, prin introducerea ca abatere disciplinara a nerespectarii normelor de drept material in cadrul procedurilor judiciare.

Delimitarea conceptuala a notiunilor de „rea credinta” si „grava neglijenta”.

Potrivit Ministerului de Justitie, „in scopul imbunatatirii aplicarii procedurii de exercitare a actiunii in regres, este necesara o riguroasa delimitare conceptuala a notiunilor de „rea credinta” si „grava neglijenta”, accentuandu-se faptul ca raspunderea materiala a magistratului nu poate fi angajata decat in situatia savarsirii de catre acesta a unei fapte personale grave, facute cu intentia de a produce un prejudiciu, ori in cazul in care acesta, din culpa grava, a comis o eroare judiciara determinanta pentru producerea prejudiciului”

Asigurare de raspundere civila pentru judecatori si procurori

Proiectul contine dispozitii privind incheierea, pentru judecatori si procurori, a unor asigurari de raspundere civila pentru erorile judiciare savarsite din grava neglijenta, in conditiile ce vor fi stabilite ulterior intrarii in vigoare a noii reglementari, la nivel de hotarare a Guvernului.

sursa: avocatnet.ro

0 comentarii: